12/24/07

De-aiurea ca Anu-i Bou (EmbleMah)

Presimt ca aceasta va fi ultima postare din acest an, deci am sa incerc sa ingramadesc toate ideile (pe care e foarte posibil doar sa ma prefac ca le am) in acest text. Am sa incep cu urarile de(...), de(...), de(...) si de(...) specifice desfasurarilor de forte din sezonul rece. Fiecare poate completa cu absolut orice doreste punctele de suspensie. Astfel stiu ca Alecsmandra o sa vrea mai multa minte, Ralux mai mult timp, Rozy mai mult par iar Ioleano vreo cinci pumni in loc de doi.

In ceea ce ma priveste (nu ca ar privi pe cineva), observ ca am cam lasat blogul in bataia crivatului si nu prea-mi dau seama de ce. Ori Mosul aduna toate ideile intr-un sac si asa, automat abia dupa Craciun o sa pot coace niste textulete ori... mi-e somn si tre' sa dorm (dormitul este inlocuitorul oricarei actiuni ce nu poate fi facuta publica). In alta ordine de idei si cred ca ultima, sper sa ne revedem cu bine la anul, sau de ce nu anul asta. Nu de alta dar tot am zis ca fur un Disco Ball din Piatza Unirii pina nu pune altcineva planul in aplicare.


BULA VACII INCHISE: [Trei baieti din Cu.G dintre bloace, va-m vazut cind nea-ti auzit ca-m vrea sa intentionam sa incercam a fura ilegal globurile aia din pt. unirii. Numai bine facem echipa impreuna toti?]

12/14/07

Poate fi modificat

Param, pam, pam... fara sa o mai lungesc search-uind prin creier am sa dezvalui cu cea mai mare sinceritate listuta (sau topul, nah) cu primele trei filme preferate in functie de coloana sonora.

So the first one is It's all gone Pete Tong. Filmul trebuie pur si simplu vazut pentru a intelege :p. A doua mea alegere este Requiem for a Dream iar ultima dar nu cea din urma (sublinierea asta e chiar necesara) e Snatch (asculta Angel de la Massive Attack, pur si simplu besteaaaaaaaala).

Acestea fiind spuse ma duc sa ma grabesc inspre cursul de la ora 12.00.

[P.S: Pasez leapsa cui doreste, se sesiseaza primul care poate. Si nu vreti sa o terminam cu acest prea interactiv joc? :D]

12/12/07

Grea treaba leapsa asta

Mdea, cred ca m-am intrecut cu lenea, gluma, indiferenta si statul treaza noaptea (in lupta cu ultimul adversar am cistigat apropo). Asa ca, pe linga rusinea de rigoare ca am stricat jocul pe blogul unde a incepu totul, am sa devin o fimeii responsabila cel putin 10 minute si o sa continui leapsa. Sper ca Anca nu a postat nimic inca pe blogul ei, nu de alta dar nu am apucat sa i-l verific fiind evident prea disperata sa pasez ideea altcuiva. Asadar, ma repet desi nu-mi place. Chesa mea instrumentala preferata este (stati 10 secunde sa ma uit ce-am scris pe blogul lui Andrei)... asea, este Lux Aterena a lu' Clint Mansell. Bucata face parte de nicaieri altundeva decit de pe coloana sonora a filmului Requiem for a Dream (apropo, e de vazut) si cu asta am cam incheiat prezentarea. Pentru detalii suplimentare accesati Google-ul sau de ce nu, Odc-ul.

In alta ordine de idei, trebuie sa va impartasesc doua chestii foarte interesante pe care le-am aflat astazi la un curs sau semninar sau laborator sau iesire la suc (asta-i pentru a va duce in eroare, duhhh). Prima e ca "fantomele umbla libere prin Europa si pe deasupra mai si fura", iar a doua e ca in preajma Craciunului, nu stiu exacat pe unde, "putem asculta live un concert de Gingle Ben".

Acestea fiind spuse, am sa apas butonul de "publicare postare" (pe care nu-l prea inteleg, apropo) in speranta ca Anca nu a batatorit deja faza cu leapsa. Iar daca a facut-o... probail ca am sa modific textul si nu o sa-l mai cititi pe asta. De ce, nu stiu. Anca?!
[Keane - Bedshaped]

Many's the time
I ran with you down
The rainy roads of our old town
Many the lives we lived in each day
And buried altogether

Don't laugh at me
Don't look away

You'll follow me back
With the sun in your eyes
And on your own
Bedshaped
And legs of stone
You'll knock on my door
And up we'll go
In white light
I don't think so
But what do I know?
What do I know?
I know!

I know you think
I'm holding you down
And I've fallen by the wayside now
And I don't understand the same things as you
But I do

Don't laugh at me
Don't look away

You'll follow me back
With the sun in your eyes
And on your own
Bedshaped
And legs of stone
You'll knock on my door
And up we'll go
In white light
I don't think so
But what do I know?
What do I know?
I know!

12/11/07

I am pretty? Pretty annoying?

Cred ca vine vacanta, cred ca nu vreau sa plec acasa, cred ca am o stare aiurea, cred ca ma las de facultate, cred ca imi inghet anul universitar, cred ca nu-mi dau licenta pina in 2009, cred ca sufar pentru cel de linga mine, cred ca mai mult decit ar trebui, cred ca-s apatica, cred ca cineva ma saboteaza.

Cred ca iar am facut o greseala.

[P.S: Nu toate "crezurile" de mai sus imi apartin. Insa cred ca as vrea sa pot schimba multe dintre ele.]

12/6/07

Mass c**a, nu scuzati expresia

Facultatea reuseste sa ma uimeasca constant. In consecinta, azi is foarte multumita de mine pentru ca am aflat ceva de o importanta mai mult decit uriasa. Birfa este un model de comunicare. Are desigur un nume mai elevat in termeni tehnici, insa important e ca am scos-o din categoria "bad things". Asadar, zvonul cu licenta data sau ne-data nu il putem considera decit constructiv si nicicum altfel.

In urma stress-massurilor, trei studenti si-au aruncat calculatoarele pe geam de bucurie, doi au plecat pe o perioada nedeterminta in excursii in strainatate (au spus cel putin ca se intorc pina la practica ce va tine loc de licenta), vreo 40 inca se intreaba daca e o gluma proasta sau nu iar un rest infim stiu adevarul adevarat. Nu as vrea sa fiu incadrata in nici o categorie. In prima nici moarta pentru ca dupa legea lui Murphy, aia de si-au aruncat P.C-urile pe fereastra sigur isi treminasera licenta, o aveau salvata numai in calculator si vor afla ulterior ca lucrarea se va sutine. Sh legat de a doua categorie am dubii, nu de alta dar nu vreau sa nimeresc intr-o excursie prin Italia. Cit despre dilemele legate de glumele proaste, nu le suport de nici un ton, la fel cum si adevarul mi se pare putin impovarator.

Ce-mi ramine de facut? Ma intorc la metafora birfei si dorm linistita la gindul ca Haza glumea cind vorbea de scazutul notei pentru prezentare. Sau nu glumea?!

12/4/07

Je nou comente pa, minca-t-as!

Poate nu-si da seama, insa orice pieton are o strategie de a intimida soferii, mai ales cind sunt pe punctul de traversa o trecere de pietoni. Ba se uita la numarul masinii, ba fix in ochii conducatorului auto. Din cind in cind pietonul poate sa bata nervos din picior, doar doar de l-o lasa ala de la volan sa treaca strada.

Iulia Norocoasa in virsta de 17 ani de etnie curat romana, din Iasi nu mai are absolut nici o tehnica de ceva timp. Si asta nu pentru ca i-ar fi cumparat tac'su trecere de pietoni particulara ci pentru ca incercarile ei de-a intimida soferii au dat rezultate definitive. Fiind obisnuita sa se holbeze efectiv la tipi cu masini bengoase, tinara fotomodeala (de numai 17 ani, sa retinem), a pus gheara pe-un cetatean iesean (sau cel putin asa sutine el), de etnie rroma. Virsta ramine necunoscuta insa dupa cele citeva iesiri si intrari in puscarie ne puteam da seama ca e destul de trecut prin viata. Iulia nu mai bate nervos din picior cind vede vreo zebra pentru ca nu mai e pieton datorita leului de sofer ce-i este prietenul.

Felicitari Iuliei Norocoasa (care in curind va deveni Pretioasa; cel putin asta auzim din surse de prima mina). Ii dorim ca pina la virsta de 18 ani sa redevina un pieton cinstit, pentru ca, stim cu totii: libertatea de a injura soferii iti ofera o satisfactie mai mare decit orice loz.