4/29/08

Fumatul polueaza fonic

Nu sunt narcisista. Si nu cred ca as deveni nici macar in situatia in care mi-as micsora urechile, opera nasul, m-as inalta cu inca vreo cinci centimentri si as avea cracii mai lungi. Stiu ca atunci as fi perfecta. Insa pentru ca majoritatea oamenilor au o parere gresita despre mine prefer ca acest (mini)reportaj sa fie perceput ca o dovada pura si intentionata de narcisism. Trebuie precizat faptul ca textul nu are nici o legatura cu cei care fumeaza din placere si nu au de gind sa se lase. Rindurile mele ii vizeaza doar pe fumatorii care ne aburesc cum ca or sa renunte la viciu. Evident, nu o fac ci doar cauta sa ne demonstreze ce fel de oameni fara cuvint sunt.
Cu ce ma laud?

Pai, in procent de 95% sunt sigura ca am renuntat definitiv la fumat. Poate suna ciudat insa nu cunosc inca adevaratele motive pentru care am facut lucrul asta. Si chiar daca le-as sti nu cred ca le-as intelege. Cert e ca in ultimele trei saptamini am tras fix o tigara si un fum si doar pentru atit am avut o caruta de remuscari. Rezonabil ar fi sa spun ca am renuntat din cauza banilor. Si probabil asta o sa fie scuza mea universala. O sa incep sa ma laud cit si cum economisesc si ce chestii tari pot face cu banii adunati de pe pachetele de tutun necumparate. In realitate, cred insa ca mi-e frica sa nu imbatrinesc prematur. Mi-e frica sa nu-mi cada parul mai repede decit ar trebuie, ma sperie ridurile, neputinta de a respira uneori, miinile si picioarele reci, respiratia urit mirositoare, cancerul dar mai ales dependenta psihica. Substante nocive - Silvia: citeva mii - 1. Nu vreau sa vorbesc despre motivele mele ori sa transform textul intr-unul anti-fumat. Cum as putea? Chiar si eu am avut hobby-ul asta vreme de sapte ani. Din care vreo sase m-am luptat sa-l elimin de pe lista de activitati zilnice.

Bine. Si ce treaba am?

Avem un fumator care incearca sa se lase. Si mai avem o strategie care aproape de fiecare data da gres. Aia cu redusul numarului de tigari. Pina aici avem o judecata pe cit se poate de corecta. Been there, did that. Nu a functionat niciodata. Intervalul dintre cuie crestea intr-adevar, numarul lor era mai mic insa asteptarea dintre doua tigari era de nesuportat iar pofta cu care o fumam pe urmatoarea apoi pe urmatoarea devenea tot mai mare. Totul se transforma intr-o continua cronometrare a minutelor pina aveam sa simt din nou gustul nicotinei. Daca asa nu se poate, exista intodeauan varianta tutunului mai slab. In realitatea tigarile light sunt mult mai periculoase decit celelate. Insa chiar si asa, bucuria nefumatorului care crede ca intr-adevar face ceva util, e nepretuita. Desigur, fiind mai slabe fumezi mai multe si-n realitate nu rezolvi nimic. Experienta m-a invata ca atunci cind vrei sa renunti la ceva nu trebuie sa te bazezi niciodata pe sprijinul prietenilor. Tin la tine si evident nu vor putea sa-ti suporte suferinta provocata de abstinenta. Ai voie sa fumezi una la doua ore. Hai una pe ora. Hai ca inainte, te poti lasa de luni.

Solutie externa

Deci daca pe prietenii cei mai buni nu te poti baza pesemne ca trebuie sa fie cineva din afara. Daca ai noroc, ai putea da peste cineva care sa te inspire in incercarea ta disperata de-a deveni mai sanatos. Dar cum povestile de succes sunt de cele mai multe ori S.F-uri, norocul tau se arata a fi foarte slab conturat daca nu de-a dreptul transparent. Atunci alegi sa iei tutunul prin surpindere. Arunci toate brichetele, chibriturile, tigarile si te inchizi in casa. Curind nu o sa mai ai ce minca pentru ca nu-ti poti gati. Ai aruncat orice obiect cu care ai fi putut aprinde aragzul. O sa ramii fara prieteni pentru ca majoritatea iti erau fumatori. O sa devii obsedat de gindul renuntarii iar curind o sa innebunesti. Asadar, izolare nu este o solutie decit in cazul in care esti foarte decis sa elimini viciul. De ce sa te chinui insa? Stiu ca nici un fumator nu vrea sa auda asta insa totul tine de vointa. Recunosc, desi nu sunt eu prima care a facut descoperirea asta. Stiu ca vorbesc de parca mi-as sti motivele pentru care am scos vointa de la naftalina si-am pus-o sa se gituiasca cu tutunul insa momentan sunt prinsa intr-o cearta conjugala care nu suporta aminare, deci about the reasons poate alta data.

Carnetelul cu minciuni

Am ajuns la concluzia ca ar trebui sa tin un carnetel in care sa noteze toate promisiunile incalcate ale celor care spun "de azi ma las" si n-o fac. Daca as fi pocedat la fel si-n cazul meu, probabil as fi avut atita orgoliu incit sa nu ajung sa trec prin toate fazele de mai sus. Acusi se termina vacanta si-o sa ma reintilnesc cu majoritatea indecisilor. O sa le citesc setea in ochi, o sa fiu ironica, probabil o sa-mi bat joc. Pentru ca eu am putut. De ce sa nu poata (a se citi sa vrea) si ei? Iar daca nu vor macar sa taca. Sa nu mai fixeze termene pe care oricum or sa le incalce. Sa-si cumpere tigari, sa nu "imprumute" de la altii sub pretextul ca au renuntat sau le-au rarit insa i-a palit pofta. Sa iasa la sucuri, beri, ape minerale cu prietenii. Sa infrunte fumul de care se prefac ca fug. Te-astept pe interval sa te intreb despre care "luni" vorbesti cind spui ca renunti. N-o fi de fapt "de (citeva) luni ma las de fumat"?

4/26/08

Ok (just fuckin') Go

Tot trupei Ok Go - al carei videoclip, Here It Goes Again, continua sa ma fascineze :D - apartine si videoclipul de mai jos. De fiecare data cind vreau sa ma bine-dispun ii dau play. Irelevant, but still... enjoy it. Or not! Nu-nteleg de unde bizareria asta a lor, fermecatoare de altfel (figura de stil folosita in spiritul Pastelui despre care, apropo, n-am sa scriu nimic).



OK GO - A Million Ways

4/25/08

Am schimbat titlul

Ii multumesc jumatatii mele foarte atente (recunosc in sfirsit) si care sper ca nu s-a uitat peste articolele trecute pentru a-mi aminti ca... astazi este ziua blogului meu. Mdea. A implinit un an si fix 135 de articole. Acum nu stiu ce sa zic, c-o fost lenes ori ba (ca de obicei, nu comentam nimic despre aia responsabila cu scrisul)... cert e ca am uitat de ziua lui. Degeba mi-as cere scuze, is sigura ca mai tare l-as enerva. Asta daca are acelasi tip de personalitate cu cea a adminului :D.

Oare asta-i este primul semn ca(-ti) pierzi simtul realitatii? Uiti cind e ziua propriului copchil? Si oare asta o fi rolul barbatului? Sa-ti aduca aminte cit de senila esti tu :))?

4/22/08

De ce nu ne scutiti?

Sictirul cu care ne trateaza unele dintre vinzatoarele de prin magazine, continui sa-l consider izvor nesecat de povesti, povestioare. Ultima experienta de acest gen s-a petrecut cu foarte putin timp in urma, cind una dintr-asta despre al carei I.Q refuz sa vorbesc (era necesar sa te uiti la fata ei si-ti dadeai seama in jurul carei cifre se balangenea) a urlat la mine pentru ca nu stiam unde tine ciocolata in magazin. Scena: ea dupa tejghea, eu patrund pe teritoriul ei. Pentru prima data. Ca orice client care nu a mai intrat pina atunci in magazinul ala, incerc sa detectez locul unde putea avea expuse sortimentele de ciocolungi. Vazindu-mi privirea derutata s-a gindit (probabil) ca n-ar fi rau sa ma incruce si mai tare, asa ca a tunat: "Uita-te acolo (si a pointat partea din dreapta jos a unui raft), daca-ti trebuie ceva ca pe unde te uiti tu n-am nimic!". Pai mai cucoana, unu la mina, de unde mama naibii stii tu ce vroiam sa cumpar? Si doi la mina, chiar daca ai fi ghicit, de cind e interzis uitatul pe acolo unde am io chef? E magazinul tau? Se plateste la intrare dreptul de-a casca gura?

Fara nici o legatura cu I.Q-ul unora dintre aceste specimene de ne iau banii in schimbul produselor (cu riscul de-a parea rea, incep sa ma intreb tot mai des daca aceasta legatura dintre banii mei si casa de marcat, adica vinzatoarea, nu ar putea fi inlocuita cu altceva; de exemplu, un robot?!), mi-a fost dat sa vad niste anunturi unele mai hazlii, altele mai triste. Nu cred ca mai e nevoie sa precizez de catre cine au fost scrise. Am facut desigur un top trei:
  • "sunt ân spate";
  • "daca vreti ceva bateti in geam";
  • si "nu avem inghetata".

Fie-le vinzarea usoara!

4/21/08

Studiul unei cretinozaurite

Nu stiu citi dintre voi au fost preocupati de chestia asta, insa poate ati observat ca oamenii care stau pe banchetele din spate ale masinilor sunt de mai multe feluri. Spun asta pentru ca am avut foarte multe ocazii sa-i analizez din autobuze sau tramvaie (v-am spus ca am o obsesie). Astfel, am crezut eu, sunt aproximativ 4 tipologii ale pasagerilor, tipologii din care daca vreti pot deriva citeva asemanatoare, evident, prin pozitia pe care o au indivizii.

- pasagerul care nu asteapta sa ajunga la destinatie: adesea sta cu capul sprijinit de geamul portierei, cu miinile impreunate intre picioare, se uita in gol, nu vede copchii care se strimba la el din tramvai/ autobuz;
- pasagerul care asteapta sa ajunga la destinatie: de cele mai multe ori isi tine capatina intre scaunul soferului si cel al pasageului din dreapta, vorbeste in continuu cu primul mentionat, din cind in cind se foieste cind la un geam cind la celalalt; observa copchii din tramvai/ autobuz care scot limba la el si face glume pe seama lor cu soferul. Uneori poate raspunde cu acelasi gest;
- pasagerul sictirit: il vezi ori stind cracit, ori intins pe toata bancheta. De cele mai multe ori are ghiul de aur pe deget si vorbeste la un telefon sucar;

- ultimul, dar nu cel din urma, pasagerul adormit; in absolut toate cazurile il gasim asa cum l-am descris mai sus: dormind.

Imi cer scuze daca am omis vreo tipologie de importanta intergalactica, insa dupa cum spuneam: un pasager beat poate fi considerat adormit, unul drogat poate fi confundat cu unul sictirit, ala de se pisa pe el cu unul din a doua categorie, iar unul care se-ntoarce de la spital si abia a aflat ca mai are citeva luni de trait, poate fi inclus in prima descriere.

Asa ca, am preferat sa vorbeasc numai despre pasagerii care prezinta semne foarte clare c-ar fi intr-un fel... sau deloc.

4/19/08

Hilizeste-te sub patura

Imi amintesc de zilele de practica in care cautam cu disperare un subiect pe care sa-l despic in cel putin doua parti. Nu gaseam nimic. Dar nimic. Si uite asa ajungeam la bine-cunoscutele life-uri care innebuneau (cred si) ziarele si profesorii. Chiar si asa, rugamintile mele de anul trecut au fost ascultate, ce-i drept cam tirziu. Aseara, in timpul focului de artificii puteam sa fac rost de primul meu subiect de presa adevarat. Mai mult hazliu decit tragic, doi soferi ce se binoclau la cerul colorat de deasupra Palatului, au produs un artistic accindent fix la un capat de Pod Ros. Spun artistic pentru ca a fost de ala cu portbagaj sarit, bubuitura ca de film, soferi isterici, miini in cap, gesticulari (putin) teatrale. Chiar si asa, am preferat ca Primaria sa termine cu sclipocirile de praf de pusca, accidentul raminind undeva in plan secund. Pina la urma am uitat complet de el, chiar daca totul se petrecea la mica distanta de banca pe care ma aflam (vezi textul anterior). Asa ca sa nu-mi mai zici mie mai Paraschive ca lucrurile tirzii iti aduc satisfactie.

Daca mai interesante mi s-au parut niste artificii decit doua masini calare una peste alta... evident, n-am spirit de jurnalist ori, din vreun boschet ma rugam sa apara alta Silvie de anul II. Paralela cu baletul si avind un nas mai fin.

Iasi 600? Sigur?

Hmmm. Intimplator, focul de artificii de aseara m-a prins pe o banca prin Podul Ros. Recunosc, am cascat gura efectiv, insa chiar de pe vremea cind a venit Vodafone [cerc, P] cu laserele lui extraterestre am recunoscut ca-s usor impresionabila prin lumina si culoare. Gura cascata sau nu, stateam si ma gindeam ca viitorul primar, sau de ce nu, acelasi de acum (reales), va avea o scuza mai mult decit plauzibila cind i se va cere socoteala de banii publici.

La cit or fi costat artificiilea alea (ca un spectacol sclipicos de citeva minute nu ne ajungea, ne-a trebuit unul de un sfert de ora) nu m-as mira sa spuna ca nu mai are bani nici de cumparat pixuri in Primarie.

4/18/08

Jupiter nu exista! De altfel nici Luna!

Frumoasa maniera de exprimare folosita de o colega azi: "actiuni ce implica o anumita incarcatura sentimentala". Asta-i pereche cu "a face dragoste" in loc de a spune ca faci sex. Ma rog. Cert e ca mi-a ramas in minte si ma gindeam s-o folosesc intr-un text. Si cum imi construiesc articolul plecind de la o chichita oarecare, probabil va iesi o varza. Sper totusi ca-n final voi coace ceva dragut (bucurati-va, prima data ma gindeam sa scriu despre infectia urinara; gindul nu a disparut complet).

Asadar. Ati observat ca nu constientizati existenta lucrurilor pe care nu ati avut inca ocazia sa le folositi sau cu care nu ati luat vreodata contact direct? Intreb asta pentru a ajunge la exemplul meu. Pina alataieri, habar nu aveam de existenta tramvaielor 11 si 5, tramvaie care te cara binevoitoare (ca doar dai cinspe' mii pina acolo) in zona industriala. Si acum, mult asteptata formulare. Din motive ce implica o anumita incarcatura sentimentala, alaltaieri am testat scaunele amindurora. Confortabile n-am ce zice (de fapt alea din unspe' mai mult decit alea din cinci), insa chiar si asa, cum de nu am observat treburile alea pe sine pina acum? O bucata de drum au acelasi traseu cu tramvaiul 6. Cu ala merg zilnic. Nu s-a intilnit niciodata cu un 5? Cu un 11? Haide ca nu-mi vine sa cred. Si totusi, azi am vazut doi de 5 si juma' de 11. Adica avea doar un vagon. Ce era de demonstrat. Lucrurile cu care nu ai nici o legatura directa nu exista pentru tine.

Parca acum incep sa-nteleg de ce din tot anul imi cunosc (pe nume si prenume) doar vreo 15 colegi. Restul vreo 60 si ceva pe unde umblati?

4/12/08

Iaba daba du!

Ai prizent iou... unul dintre cele mai amuzante filmulete ever. In opinia mea, desigur, doar nu-i blogul tau :P.


Monty Phyton - Silly Job Interview

Recomand si Ministry Of Silly Walks ori Silly Olimpiad. In speranta ca nu oricine ii familiar cu umorul tipic al celor de la Monty Phyton :D (deci n-ati vazut cu totii video-urile; inca).

4/11/08

Principalul scop, evadarea!

Ma intreb cu groaza. Ce educatie are un copil care-si arunca ambalajul de la cipsuri si cotorul de mar pe geamul deschis al unui tramvai plin de calatori? Spun "ce" educatie si nu "cita" pentru ca timpul mi-a aratat insignifianta cantitatii.

Devin tot mai
sigura ca nu vreau sa traiesc in tara asta a carei populatie se indobitoceste pe zi ce trece. De la mic, la tot-mai-mare!

Evil-iada (Just for fun)

Din ciclul "Cit de prost rezista capul", niste intrebari si raspunsuri mai mult decit caracterizante. Culese si postate exact asa cum se aflau in starea lor timpit-naturala.

Cintaretul tau preferat? - "Britany Spears" (fata, 22 de ani, Iasi);

Cartea ta preferata? - "Tess D' uberfille... sau cum dracu' s-o scrie :)). Cine a scris-o? Asta chiar am uitat :D!. " (fata, 22 de ani, Iasi);

Descrie-te in citeva cuvinte. - "If you're rich, I'm single." (fata, 21 de ani, Iasi);

Ai hobby-uri, interese? - " I don't know right now which of them!... but are a lot :D." (fata, 20 de ani, Iasi);

Porecla? - "Sufarstar."
Suferi? - ":| a adevarat ca miam spus "sufarstar" dar nu in ideea ca sufar! :)) nu miai inteles mesajul! inainte, cam aku un an toata lumea avea scris peste tot "superstar"... eu vreau sa dramatizez... nu sufar de nimik... sunt o persoana normala... care ishi traieste viata la maxim in felul ei! :x" (fata, 17 ani, Iasi).

M-am oprit aici. Si astea-s doar raspunsurile fetelor. Exemple mai am o caruta, insa cu selectatul e mai greu. I'll be back with de boizzz, ye, ye! [Mi-am permis sa corectez doar greselile de punctuatie. Alea gramaticale is absolut fermecatoare!].

Pardon, scuzati, ce-o fi!

Ii multumesc Ancai pentru ca in ultimul text a pomenit de chestionarele Alea, toata lume stie care. Toata lumea de la noi din an cum ar veni. De ce spun multumesc? Pentru ca pe parcursul centralizarii am dat peste un raspuns destul de amuzant (dar subliniez, extrem de ingrijorator) la una dintre intrebarile adresate studentilor de la Litere. Atit de muzant incit am ris cinci minute in continuu - recunosc, nu eram singura, de aceea a durat atit sa ma opresc din hilizeala - si am tinut sa-l fac public insa, evident am uitat.

Intrebat ce asteptari are de la noul site al facultatii de Litere, un student a raspuns ca vrea... sa aiba antivirus.

P.S: Zis opinion ii concurenta cu aia a unei studente care crede ca atmosfera din facultatea noastra este una "sinucigasa si deprimanta" sau cu cea a studentului care e de parere (sigura) ca sistemul dupa care functionam se bazeaza pe o "adevarata conspiratie".

4/10/08

De ce sa cresti?

Am observat o tendinta tot mai accentuata in ultima vreme: aia de toti copchii se chinuie cu disperare sa para mai maturi decit sunt. E putin trist cum un tip (sau o tipa) de 16, 17 ani vrea sa dea impresia de 20 si ceva. Nu vreau sa-mi sustin textul si cu ceva exemple concrete desi mi-ar fi foarte simplu. Ar trebui doar sa intru la-ntimplare pe un site-retea-de-socializare si as gasi 1000 de astfel de profiluri ale copchiilor ce-ar putea sa demonstreze ca nu am halucinatii.

In final cred ca tot io-s de vina. Cu siguranta Invidia isi face de cap si scriu tot soiul de timpenii pe aici, cind de fapt tiineigerii au o mica si falsa impresie: aceea ca lookul matur compenseaza si lipsa dozei de minte aferente virstei pe care vor s-o arate.

4/6/08

Absentatus interruptus

Se apropie ziua blogului meu. Spun asta pentru ca tot a adus Simona subiectul in discutie. Si nu am sa rog pe nimeni sa-i ghiceasca aniversarea (fara sa se uite in arhiva sau sa dea cu banul), am sa ma mir inca vreo 20 de zile de cit de repede a trecut anul.

Observ ca in ziua de azi prezinti credibilitate intr-un procent aproape egal cu nulitatea. Nu inteleg cum (chiar daca te juri), nu te crede omul ca nu l-ai observat pe strada decit in momentul in care te trage de mineca sau iti pune piedica. Nu mai ai voie sa fii preocupat, ingindurat, distrat, distras de altele, trebuie musai sa observi toata populatia planetei care se foloseste de aceeasi strada cu tine. Trecind peste asta (abia dupa ce ai convins-o pe fiinta ca n-o eviti, ca n-o urasti, ca n-ai nimic cu ea si ca nu, nu te-ai suparat pentru ca ti-a rupt in doua cartea pentru licenta), ajungem la situatia opusa, cea in care nu esti crezut ca pur si simplu ai vazut-o pe respectiva persoana. Cum, dintre toti oamenii de pe strada/ din multime/ din club/ din restaurant, ai vazut-o tocmai pe ea? Mai ales ca se ascundea de tine. Cine e tradatorul? Cine ti-a oferit locatia pe tava? O fi amantul? O fi vecina? O fi... ?

Pe 25 e ziua blogului meu. Luna asta. N-am sa-i iau tort, dar poate am sa-i caut o felicitare. E chiar asa de greu de crezut ca am fost la facultate dar nu m-ati vazut :D?

4/5/08

HTML... error, error???

You are .html You are versatile and improving, but you do have your limits.  When you work with amateurs it can get quite ugly.
Which File Extension are You?


Nu stiu exact ce inseamna a fi o HTML girl, cert e ca seman cu Anca. Asta-i viata, nu poti fi tot timpul unic :).

4/4/08

Ma rog. Dispari!

-De ce ai plecat?

-Pentru ca asa mi-a fost scris inca de cind ti-am fost bagata fara rost in gura...

-Curios, dar nu mi-e rau fara tine...

-Nici n-are de ce. Dentistul stia ca prezenta mea n-o sa-ti faca nici un bine.

-Adica... ai fost o plomba inutila?

-N-as spune inutila. Astupam o gaura, era ceva. Insa stiai si tu, stia si el, problema maselei tale se rezolva daca o lasa sa respire... Mai pe scurt, c-o borta-n ea!

-Si totusi te-a-ndesat acolo!

-Probabil nu-si facuse ciubucul pe ziua respectiva.

-Acum inteleg... m-ai costat destul.

-Vezi tu... l-a cam durut in polizor de lucrarea ta.

-Il omor!

-Nu-i nevoie... deja ai scapat de mine.

-Un ultim gind de consolare?

-Lasa... si-asa maseaua aia era cam ciufuta!

4/2/08

Ca sa stii si tu

De ceva timp am grave probleme cu blogul. Cred ca de data asta s-a revoltat pentru lipsa mea de activitate, de aceea am un display cu litera cit juma' de monitor... asta numai cind accesez Blogger-ul, evident. Daca problema poate fi remediata de pe undeva din setari, nu vreau sa stiu, prefer sa mor ignoranta si nestiutoare (de ce ma jignesc eufemistic?). Iar daca nu, am sa astept in continuare rezolvarea de la sine a bubei. Existente sau nu!

4/1/08

Teoria Mamelor

De ce daca mama spune o chestie, e valabila doar in regim de "prin absurd"? Si de ce daca maica'ta spune alta chestie (eventual, aceeasi), a ei e valabila in absolut ce regim doresti tu, desigur? Ma faci sa cred ca mamele noastre provin din constelatii diferite. Sau poate ca vii tu de prin Absurdistan?