Skip to main content

Posts

Showing posts from September, 2009

De parcă nu ştiai că ascult Bextor

Sophie Ellis Bextor - Only One

I don't know why you cry
You must have a windswept eye
They're the same old tears
You've worn for years
So they suit you better than I
I don't know why you cry
The tears are a strange device
They roll like dice
They're cold like ice
And they suit you better than I

You don't want me
But you need me
You don't have to
But you should do

'Cos I may be the only one
(in the world)
Yeah I may be the only one
(in the world)
Oh I may be the only one
(in the land)
Yeah I may be the only one
(who understands you, yeah)

So if you're feeling lonesome today
Honey, don't you dare to push me away
'Cos I may be the only one
(in the land)
Yeah I may be the only one
Who understands you, yeah

I'll take you for a ride
To see you from inside
The outlook's bleak
But when I speak
I'll see a change in your tide
I don't know why you cry
But honey make it mine
'Cos up my sleeve, I do believe
I'll change those tears int…

Foaie verde şi-un bolţar

Mă-ntîlnesc de curînd c-un fost amic pe care nu-l mai văzusem de mai bine de jumătate de an. "Ce mai faci"-urile de rigoare după care am ajuns la cel mai arzător subiect pentru o vîrstă înţeleaptă cum e cea a noastră: cariera.

Şi-ncepe el să-mi povestească cum si-a deschis o mică firmă de construcţii, că are cinci angajaţi, toţi cu trei, maxim patru clase terminate, cum a prin o lucrare într-o scară de bloc şi cum e foarte bucuros că a mai prins una într-un apartament. Marea problemă era că nu avea scule şi trebuia musai să cumpere o bormaşină cu care să găurească pereţii clientului. O perioadă destul de proastă vedeţi voi, pentru că tocmai acum i-a venit factura mare la abonamentul Orange însă nu-i nici o bai, pîna va face rost de bani, va lucra cu o bormaşină împrumutată. Nu-i înţelegeam foarte mult entuziamsul însa mă hilizeam de mama focului, mai ales cînd am auzit că plecase de la ideea unei agenţii de publicitate. Pentru că nu a mai avut bani de-o a doua firmă (cea de …

Iritaţia zilei...

... e "scuză-mă". Azi am draci şi-s scuzofobă. Nu ştiu dacă ăsta e un lucru tocmai bun avînd în vedere că fac foarte multe glume tîmpite pe seama celorlalţi însă chiar mă doare-n mina de creion. Fără aşa desul "îmi cer scuze".

Lasă dom'le, pun pariu că cei mai longevivi oameni de pe planetă au fost/ sunt nişte nesimţiţi.

Timpu-i timp

Miercuri, zi de concurs

Pentru că în ultima vreme am cam luat-o pe arătură şi ne-am concentrat numai pe lucruri serioase, ieri a fost ziua în care unii sau alţii s-au bătut în veleităţi artistice. Astfel s-a desfăşurat Concursul de Scris Semese-uri pe un telefon cu tastatură minsculă, purtînd mănuşi. Recunosc, l-am pierdut la mustaţă, pardon breton, din cauza unor greşeli de ortografie.

Ce să-i faci dacă nu (mai) am degete de pianistă de cînd am dat arta pe-o corporaţie? Se anunţă o nouă schimbare de planuri.

Cea mai bună întrebare

Se plimba Făt-Frumos pe calul său năzdrăvan cînd deodată, din spate, se apropie plin de draci Zmeul.
- Calule năzdrăvan, cum să facem să scăpăm de Zmeu?
- Bagă mîna în urechea mea stîngă!
Băgă Făt-Frumos mîna în urechea calului şi scoate un pieptăne. Îl aruncă în spate şi deodată apare o pădure. Se pune Zmeul pe mîncat copaci şi îi ajunge din urmă.
- Calule năzdrăvan, nu am scăpat de Zmeu, ce facem?
- Bagă mîna în urechea mea dreaptă!
Bagă Făt-Frumos mîna şi scoate o oglindă. O aruncă în spate şi ca de nicăieri se formează un lac imens. Zmeul bea toata apă şi iar îi ajunge din urmă.
- Calule năzdrăvan, iar e Zmeul în spatele nostru. Cum facem să scăpam de el?
- Bagă iar mîna în urechea mea stîngă!
Bagă Făt-Frumos mîna în urechea calului şi scoate un pachet de ţigări şi-o brichetă. Le aruncă în spate. Zmeul se opreşte, coboară de pe cal, ia pachetul de ţigari, scoate o ţigară, o miroase, o bagă în gură, o aprinde, trage un fum... şi gînditor se întreabă:
- Bă, dar... oare eu, de fapt... ce am cu…

Eu Blondă. Fără glume!

Pentru că soarta are un mod ciudat de-aţi întoarce lucrurile şi pentru că Silvak a vrut frizura nouă... a fost făcută şi această fotografie. Da, pentru cîteva ore, toate blondele care au suferit la glumele făcute de mine, pe seama lor, s-ar fi putut răzbuna.

Dar n-au avut de unde să ştie că muierea care a jurat că nu va fi nici măcar o secundă blondă, era suprinsă de paparazzi de la Şiao! în asemenea ipostaze jenante. Cert e că acum lucrurile au revenit la normal însă această fotografie va rămîne veşnic în amintirea tuturor, pentru a se putea face mişto de mine ori de cîte ori va fi nevoie atunci cînd vom ajunge la "topicul blonde".

Cel puţin m-am convins defintiv că nu vreau să arăt vreodată ca un elf abia venit de la solar.

Întîmplări reale cu uituci

mi-am uitat (dar reamintit într-un final) numele de utilizator Blogger;era să-mi uit şi parola;Mozilla nu mi-a mai memorat parola şi de aceea era să o uit;am uitat cum arată calendarul meu uman. Ba mai mult, nu mai recunosc personajele;o mulţime de idei pentru texte au rămas uitate pentru că nu le-am notat.