9/26/09

Nu gasesc diacritice pe tastatura asta

Ea: - Ce partitie?
El: - D!
Ea: - Cum?
El: - D!!!
Ea: - Zi un cuvint, ceva...
El: - D, de la dobitoaco!!!
Ea: - Aha, d...
(O voce de pe fundal:
- Hei, nu vorbi asa cu ea, e sor' ta!)
El: - Ce sa-i fac, asa a inteles din prima...

9/21/09

De parcă nu ştiai că ascult Bextor


Sophie Ellis Bextor - Only One

I don't know why you cry

You must have a windswept eye
They're the same old tears
You've worn for years
So they suit you better than I
I don't know why you cry
The tears are a strange device
They roll like dice
They're cold like ice
And they suit you better than I

You don't want me
But you need me
You don't have to
But you should do

'Cos I may be the only one
(in the world)
Yeah I may be the only one
(in the world)
Oh I may be the only one
(in the land)
Yeah I may be the only one
(who understands you, yeah)

So if you're feeling lonesome today
Honey, don't you dare to push me away
'Cos I may be the only one
(in the land)
Yeah I may be the only one
Who understands you, yeah

I'll take you for a ride
To see you from inside
The outlook's bleak
But when I speak
I'll see a change in your tide
I don't know why you cry
But honey make it mine
'Cos up my sleeve, I do believe
I'll change those tears into wine

You can't see wood for all the trees
For you I'm good, permission, please
To be your girl, to hold you tight
To rock your world, you know I'm right
So come on baby, you better make a move
I won't waït forever, what have you got to lose?

9/20/09

Citat aproximativ

"Apoi m-am îndrăgostit nebuneşte de cel mai frumos băiat din lume. Într-o zi el a plecat. Am crezut că am să mor însă nu am făcut-o. Atunci m-am intrebat: atît? Cam asta înseamnă dragostea?".

"The Nines".

9/12/09

Foaie verde şi-un bolţar

Mă-ntîlnesc de curînd c-un fost amic pe care nu-l mai văzusem de mai bine de jumătate de an. "Ce mai faci"-urile de rigoare după care am ajuns la cel mai arzător subiect pentru o vîrstă înţeleaptă cum e cea a noastră: cariera.

Şi-ncepe el să-mi povestească cum si-a deschis o mică firmă de construcţii, că are cinci angajaţi, toţi cu trei, maxim patru clase terminate, cum a prin o lucrare într-o scară de bloc şi cum e foarte bucuros că a mai prins una într-un apartament. Marea problemă era că nu avea scule şi trebuia musai să cumpere o bormaşină cu care să găurească pereţii clientului. O perioadă destul de proastă vedeţi voi, pentru că tocmai acum i-a venit factura mare la abonamentul Orange însă nu-i nici o bai, pîna va face rost de bani, va lucra cu o bormaşină împrumutată. Nu-i înţelegeam foarte mult entuziamsul însa mă hilizeam de mama focului, mai ales cînd am auzit că plecase de la ideea unei agenţii de publicitate. Pentru că nu a mai avut bani de-o a doua firmă (cea de construcţii), celei din urmă i-a ramas numele agenţiei de imagine.

Cînd am aflat că la o lucrare el cîştigă mai mult decît salariul meu într-o lună, i-am înţeles entuziasmul. Şi nu urcă pe schele, Doamne Fereşte, el doar îşi supraveghează angajaţii. La despărţire i-am recomandat căluros să nu-şi facă un credit în bancă pentru o bormaşină şi pare că a înteles că schema asta nu ar fi deloc rentabilă (tot profitul s-ar duce la bancă, sub formă de rate).

Dacă la naştere cineva trebuia să apese vreun buton care te ajută la luarea deciziilor corecte, pesemne că nenea care se ocupa de banda automatizată pe care-mi faceam eu ieşirea din fabrică era beat turtă.

Nou? Pentru mine

Mai cu talent, ce tot atîta muzică de înmormîntare?

Shantel - Dunărea

Iritaţia zilei...

... e "scuză-mă". Azi am draci şi-s scuzofobă. Nu ştiu dacă ăsta e un lucru tocmai bun avînd în vedere că fac foarte multe glume tîmpite pe seama celorlalţi însă chiar mă doare-n mina de creion. Fără aşa desul "îmi cer scuze".

Lasă dom'le, pun pariu că cei mai longevivi oameni de pe planetă au fost/ sunt nişte nesimţiţi.

9/10/09

Timpu-i timp

Miercuri, zi de concurs

Pentru că în ultima vreme am cam luat-o pe arătură şi ne-am concentrat numai pe lucruri serioase, ieri a fost ziua în care unii sau alţii s-au bătut în veleităţi artistice. Astfel s-a desfăşurat Concursul de Scris Semese-uri pe un telefon cu tastatură minsculă, purtînd mănuşi. Recunosc, l-am pierdut la mustaţă, pardon breton, din cauza unor greşeli de ortografie.

Ce să-i faci dacă nu (mai) am degete de pianistă de cînd am dat arta pe-o corporaţie? Se anunţă o nouă schimbare de planuri.

9/3/09

Cea mai bună întrebare

Se plimba Făt-Frumos pe calul său năzdrăvan cînd deodată, din spate, se apropie plin de draci Zmeul.
- Calule năzdrăvan, cum să facem să scăpăm de Zmeu?
- Bagă mîna în urechea mea stîngă!
Băgă Făt-Frumos mîna în urechea calului şi scoate un pieptăne. Îl aruncă în spate şi deodată apare o pădure. Se pune Zmeul pe mîncat copaci şi îi ajunge din urmă.
- Calule năzdrăvan, nu am scăpat de Zmeu, ce facem?
- Bagă mîna în urechea mea dreaptă!
Bagă Făt-Frumos mîna şi scoate o oglindă. O aruncă în spate şi ca de nicăieri se formează un lac imens. Zmeul bea toata apă şi iar îi ajunge din urmă.
- Calule năzdrăvan, iar e Zmeul în spatele nostru. Cum facem să scăpam de el?
- Bagă iar mîna în urechea mea stîngă!
Bagă Făt-Frumos mîna în urechea calului şi scoate un pachet de ţigări şi-o brichetă. Le aruncă în spate. Zmeul se opreşte, coboară de pe cal, ia pachetul de ţigari, scoate o ţigară, o miroase, o bagă în gură, o aprinde, trage un fum... şi gînditor se întreabă:
- Bă, dar... oare eu, de fapt... ce am cu băiatul asta?

Eu Blondă. Fără glume!

Pentru că soarta are un mod ciudat de-aţi întoarce lucrurile şi pentru că Silvak a vrut frizura nouă... a fost făcută şi această fotografie. Da, pentru cîteva ore, toate blondele care au suferit la glumele făcute de mine, pe seama lor, s-ar fi putut răzbuna.

Dar n-au avut de unde să ştie că muierea care a jurat că nu va fi nici măcar o secundă blondă, era suprinsă de paparazzi de la Şiao! în asemenea ipostaze jenante. Cert e că acum lucrurile au revenit la normal însă această fotografie va rămîne veşnic în amintirea tuturor, pentru a se putea face mişto de mine ori de cîte ori va fi nevoie atunci cînd vom ajunge la "topicul blonde".

Cel puţin m-am convins defintiv că nu vreau să arăt vreodată ca un elf abia venit de la solar.

Întîmplări reale cu uituci

  • mi-am uitat (dar reamintit într-un final) numele de utilizator Blogger;
  • era să-mi uit şi parola;
  • Mozilla nu mi-a mai memorat parola şi de aceea era să o uit;
  • am uitat cum arată calendarul meu uman. Ba mai mult, nu mai recunosc personajele;
  • o mulţime de idei pentru texte au rămas uitate pentru că nu le-am notat.