12/31/09

Zimbind, inspre 2010

Azi, cu  Reflekt - Need To Feel Loved, fara diacritice (ca de obicei, atunci cind sunt acasa), linistita, visatoare, cu gindul la plaja mea (a noastra), nefumatoare si inconjurata de prajiturile preferate.

Pentru un an mai frumos si mai asezat. La multi ani mie si voua :)! Va pupa Titi! 



12/30/09

Un post scris pe clanţa uşii

ŢiŢi Fursec întîrzie tot timpul chiar dacă de aproape doi ani toate ceasurile ei sunt fixate intenţionat vreo zece minute înainte. Ce se înţelege aici prin întîrziat? A nu ajunge undeva cu cel puţin 30 de minute înainte de ora stabilită pentru o întîlnire. Aţi pricipit da? Şi dacă n-aţi făcut-o, nu stau să vă explic pen' că o să pierd trenul din cauza vostră. Chiar dacă Ţiţi se trezeşte la patru eiem pentru că la opt eiem trebuie să plece undeva, pe la opt fără ceva o să găsescă o tîmpenie de făcut. Explicaţia e simplă: inteligenta se bazează tot timpul pe alea zece minute marjă însă ce nu ştie ea de fapt e că mai mult se încurcă decît se descurcă. Mă rog, treaba ei.

Şi ce naiba am vrut să spun cu asta? A, da!, ideea e că, cel mai probabil, Ţiţi va întîrzia şi cu primul post pe 2010. Nu-i sigur dar niciodată nu se ştie. Dacă vreţi să-i faceţi o bucurie, intraţi-i în casă cît e plecată şi fixaţi-i toate ceasurile în rind cu lumea. Cheia o găsiţi sub ghiveciul în care a plantat muşcata aia mai înaltă şi mai portoca... Ei stai, asta nu-i casa ei.

Whatever, sărbători fericite. Ne-om videa la anu' cu o retrospectivă (wanna be) şi sper fără o intoxicaţie :).

12/28/09

Ţiţi, vaca şi profiterolul

Acum vreo două săptămîni Ţiţi Fursec mînca pentru prima dată în viaţă profiterol. Şi-n timp ce-şi punea o dorinţă * şi cauta o piatră pe care s-o ia în gură**, pălăvrăgea vrute şi nevrute cu Alinutza. Despre ce? Despre India şi minunata ei cultură despre care nu ştia absolut nimic - deci vorbea total pe lîngă subiect. Ţiţi a ajuns repede la concluzia că ar trebui să se mute în ţara mai sus menţionată dar şi-a amintit la fel de repede că porecla ei nu mai e Silvaca, deci nu ar mai venera-o nimeni daca ar emigra în India. Din senin (că din înnorat mai rar) o lovi o întrebare pe cît de cretină pe atît de logică.

Ce dracu' se întîmplă cu vacile care mor în India? Că de mîncat nu le mănîncă nimeni... Deeeci, tre' să moară de moarte bună, no? După două săptămîni de nesomn, trimisul nostru special despre care nici nu ştiam că e în India, ne-a furnizat răspunsul ce i-a readus liniştea lu' Ţiţi. Citez:

"Cînd vacile mor sunt mîncate de alte animale. Indienii le lasă acolo unde mor pentru că în cîteva zile oricum nu mai rămîne nimic din ele. Sunt alte animale şi păsări înfometate: cîini, pisici, corbi. Trag de vaci pînă nu mai rămîne nimic. Pe alea  din centru însă le adună şi le aruncă după ce mor."


CONCLUZIA?!! Ţiţi îl sfătuieşte pe trimisul nostru special să lase dracului dansurile orientale şi să vină acasă.


* superstiţie conform căreia atunci cînd faci un lucru pentru primă oară trebuie să îţi pui o dorinţă.

** aceeaşi explicaţie, mi-e lene s-o mai scriu o dată.

*** (pe asta n-o găsiţi în text): ordinea era inversă, întîi bagi cheatra în gură şi apoi îţi doreşti lucruri cretine.


Credits (font mai mic n-au ăştia?): mulţumirile se duc înspre Ţiţi - pentru inteligenţa ei, I SAY, nemuritoare (asemeni clanului din care se trage şi adică Mc' Loud), trimisul nostru special (T.N.S), vacă, Alinutza care ne-a băgat pe felie cu T.N.S, Blogger care încă ne suportă aberaţiile cronice şi înspre ăăă... ăăă... ăăă. Haipa!

Ne-am rîs de luni

  • minutul 34, 35 sau 36 (undeva pe acolo). Asta ca să nu uit a cinşpea oară unde am ramas. Ţiţi e ca ăla/ aia care trebuie să ţină un carneţel în care a scris unde ţine carneţelul pe care şi-a notat toate lucrurile importante. Aţi priceput, nu?
  • pentru că e prima zi din săptămînă, pentru că trebuie să merg la serviciu deci pentru trebuie să mă mobilizez. I'm back in triznis, pentru ultima dată anul asta (ce de-a pentru în paragraful ăsta).
  • azi dimineaţă am găsit în chiuveta din baie un melc dintr-ala fără cochilie. Era atît de lung încît era să-l confund cu Anaconda şi s-o sun pe Jennifer Lopez să vină să şi-l ia din chiuveta mea. Pentru că m-am tot uitat la filme de acţiune cu muieri puternice, evident că nu m-am panicat ca o Ţiţi Piţi, deci nu m-am urcat pe dulap. Am zis doar: FUCK!!! (întocmai ca o femeie puternică dintr-un film de acţiune american). L-am apucat pe individ de urechi şi l-am trimis înapoi de unde a venit - cel mai probabil de pe canalizare. Presimt însă că nu e singurul Snail Man care se aventurează prin baia mea deci care are soluţii pentru exterminarea acestei rase...

12/27/09

Trei filme de weekend

Am citit Portretul lui Dorian Gray cînd aveam vreo 16 ani. Ideea personajului masculin care şi-a vîndut sufletul Diavolului în schimbul tinereţii veşnice m-a fascinat încă de pe atunci, motiv pentru care am tot sperat la o ecranizare (decentă) a romanului. Celor care au gustat povestea unui tablou ce îmbătrîneşte în locul celui portretizat pe pînza lui, le recomand pelicula lansată în 2009.



Ce alte filme am mai văzut şi mi se par demne de luat în seamă? Păi ar fi:
  • Pandorum, ceva cam prea încîlcit pînă înspre final însă pe care tocmai deznodămîntul neaşteptat îl salvează.
  • The Box, un pic prea apăsător pentru gusturile mele dar cu un mesaj destul de puternic. Cei pe care î-a încîntat povestea lui Donnie Darko or să se lase prinşi şi de asta.

12/26/09

Tratamentul dă roade

Să nu mă mai recunosc. În ultima vreme chiar îmi iau in serios programul de somn de minim 7-8 ore pe noapte (sau pe zi, depinde cînd mă prinde amorţeala pe fusul orar). Ba mai mult decît atît, cred că odihna asta la regim îmi prieşte: zîmbetul mi-e mai larg, ochii mai veseli, parcă mi s-a mai încreţit şi părul :).

Chiar şi aşa, deocamdată nu-mi vine să pun parafa pe fişa de externare. Aştept să treacă mini-vacanţa asta şi apoi voi vedea dacă e cazul să ma laud cu dispariţia insomniei (da, pentru cei care nu ştiau, Ţiţi Fursec suferă de grave insomnii ce nu se pot trata decît prin... Ei, despre asta am să vă spun altă dată).

Cu întîrziere despre Avatar

Am văzut  Avatar chiar dacă la început am fost destul de sceptică în privinţa lui. Zic asta pentru că mi s-a întîmplat foarte des în ultima vreme să descopar că unele filme mediatizate excesiv erau doar overrated.

A fost o experinţă tridimensională cum nu se poate mai placută şi nu exagerez cînd zic că mai mult de două ore m-am simţit ca într-un vis. Un sfert din film am avut acel gol în stomac specific răului de înălţime, am sărit din scaun din cauza cîtorva grenade ce puteam să jur că au fost aruncate înspre mine, am văzut o natură care există numai în poveşti, m-am "wooow"-uit în continuu şi pe cuvînt că toţi din sală au facut-o. Pot să pariez JamesCameron a pus pe ecran absolut tot ce i-a trecut prin cap (şi i-a permis tehnologia :D).

Dacă vrei să vezi Avatar ţi-l recomand 3D fără doar şi poate. Nu aştepta să-l downloadezi de pe vreun Torrent. E un film ce-a fost făcut să te farmece, deci dă-i şansa asta.

Curăţenie virtuală

Azi dimineaţă mi-am dat seama că nu doar aveam impresia că desktopul meu devenise foarte aglomerat. Din ochi am numărat vreo 150 (wtf?!!) de iconiţe ce stăteau halandala peste imaginea mea cu Marea Barieră de Corali. Aproape că nu mai vedeam norii din cauza lor :).

Cu vreo 40 de iconiţe rămase el arată ca pe vremurile în care eram ceva mai ordonată. Acum albastrul apei şi al cerului e mai albastru şi după cum puteţi observa, nu am renunţat încă la bradul de Crăciun.




Asta a urmat după ce am deletat toate bookmark-urile ce în timp deveniseră absolut inutile da-mi plăceau cum arătau acolo în lista de favorite.

12/25/09

Mi-a sucit minţile :)



Pentru că m-a făcut să dansez prin casă, la 12 noaptea. Mulţumirile se duc înspre ştie el cine. Am adaugat-o pe lista cu propunerile pentru noul imn.

Ţiţi şi detaliile

Nu cred că 2009 a fost un an foarte prost. Ce-i drept, s-au întîmplat destule cît să umplu o pagină din cartea pe care am s-o scriu probabil în următorii 100 de ani beznă :D. M-am schimbat oarecum, mi-am mutat cortul în Reştibucu, am cunoscut oameni noi, s-au accentuat unele dorinţe iar altele au dispărut definitiv. Dar cel mai important, anul asta am înţeles poate cel mai bine că nu e o.k să te agăţi de trecut, indiferent care ar fi el.

Planuri pentru 2010 (în afară de cel măreţ la care nu renunţ niciodată)? Multe, multe şi mărunte (cel puţin pînă acum). Parcă era mai bine cînd nu dădeam foarte mare atenţie detaliilor şi lăsam ca unele lucruri să vină de la sine. Aşadar, pentru prima lună din anul următor (doar pînă acolo îmi bate luneta :D), mi-am propus:
  • acceaşi dragoste, altă abordare;
  • chiar dacă e iarnă, m-am îndrăgostit (şi) de ei


  • verde-n păr;
  • verde-n ochi;
  • găsirea unui nou imn pentru mine şi pentru prietenii mei imaginari - am deja cîteva idei.
Detalii... pe parcurs. Să nu ne grabim :).

Santa e în siguranţă

"Alinutza: şi era să mă dau de gol în faţa lui Cosmin, care are 4 ani juma', că nu există Moş Crăciun...
Silvak_Close: =))
Silvak_Close: =))
Silvak_Close: =))".

Pentru că am stabilit că dumele pe care nu le scrii, se uită. Craciun fericit şi vouă :).

12/23/09

Un alt răspuns de pe insulă

Şi dorul de ducă pe care-l simt tot timpul a pornit tot de la tine. Şi tot tu eşti motivul pentru care el nu vrea să moară. Ştii de ce? Pentru că noi n-am fost niciodată în acelaşi loc şi poate, inconştient, în fiecare secundă din zi îmi doresc să ajung cît mai aproape de tine.

Nu ştiu încotro ne-ndreptăm. Habar n-am dacă ce-o să împărţim în viitor o să fie aceeaşi insulă, acelaşi pat sau va fi vorba doar aceeaşi planetă. Nici nu cred că-mi pasă foarte mult de vreme ce există un/o acelaşi/ aceeaşi. Ce ştiu sigur e că acum îmi vine să ies din casă şi să alerg pînă mă lasă picioarele. Să mă trîntesc în zăpadă şi să rîd pînă obosesc.

În seara asta nu vreau să-ţi dedic o piesă ori un film. În seara asta vreau să-ţi dedic toată bucuria ce-mi umple inima. Îţi mulţumesc pentru că te-ai ţinut de promisiune.

Cumva, ai găsit felul tău de-a fi mereu aici :).

12/20/09

Unde scapi şi unde cade

Cei care au văzut Wristcutters, A Love Story îşi amintesc probabil de personajul care avea o maşină sub al cărui scaun din dreapta se afla un soi de gaura neagră. Toţi cei care urcau în maşina lui scăpau fix sub scaunul cu pricina tot felul de obiecte la care ţineau foarte mult , fără a le mai putea găsi vreodată.

Pînă azi am avut în casă un soi de loc întocmai ca cel din film. Poziţie geografică? După masca chiuvetei din bucătărie. De cînd m-am mutat în de-acum-această-veche-locuinţă am scăpat dupa chiuvetă aproape toate lingurile şi furculiţele ce le-aveam prin casă. Nu doar că nu reuşeam să le mai scot din nenorocitul ăla de loc, nici măcar nu le bagheam în bezna de după chiuvetă. Azi, cînd mi-am pierdut în gaura neagră şi ultimul cuţit cu care puteam să-mi tai lămîile (pentru apa plată, dooh!) m-am gîndit că e timpul să dezleg misterul.

Am dezmembrat masca şi mi-am recuperat toate tacîmurile suflate cu aur şi oţel inoxidabil. Ba mai mult, am găsit trei cuţite pentru peşte, încrustate cu cristale Ceaicovski. Pesemne sunt de la foştii locatari. Dacă îmi citesc blogul îi rog cu ocazia asta să vină să şi le recupereze. Tare mi-e că le amanetez şi-mi cumpăr dop pentru gaura neagră.

12/19/09

Rebranding and shit?

Ţiţi Fursec şi-a facut B.L.O.G. După cum spuneam, în principiu o să meargă-n paralel cu ambele. Se gîndea ca pe din prea mult timp liber să-l transforme într-o platformă dedicată poeziei şi prozei contemporane... yaaa, glumesc băi!

Mai am pînă ajung la 800 de postări, deci nu garantez că nu-mi bag piciorul pe potecă.

12/18/09

Je m'appelle Ţiţi Fursec

Vă anunţ cu profundă bucurie că de azi mi-am schimbat porecla. Silvaca - ce s-a metamorfozat pe rînd în Silvak, Silvaka, Cilvako - a fost înlocuită (după 8 ani de carieră) cu Ţiţi Fursec. Mă declar absolut încîntată de aceasta nouă gaselniţă a colegei mele de scîrbiciu pe nume Alexxa. Îţi mulţumesc mai fată, se pare că nu toate ideile geniale îmi vin mie. Pentru a nu deruta anturajul, poreclele Cilvako şi Ţiţi Fursec se vor folosi o perioadă, în paralel.

Acum mă bate şi un gînd serios de a-mi muta cortul la împlinirea a 800 de postări. Dacă îmi înregistrez porecla la O.S.I.M mă mai gîndesc. Deocamdată :).

Cum că

Cine spunea despre je că aş fi sadică să se ia de urechi şi să vină la mine cu picioarele după cap. Ce părere aveţi despre asta?

"Dacă se îmbolnăveşte Hruşcă se amînă Crăciunul".

Aş rîde, zău.

Dub FX - Love Me Or Not



You could love me or not
But either way I’ve got to
Wake up to face another day tomorrow morning
You could love me or not
But either way I’ve got the sunrise looking in my eyes
And i know i could love you or not
But either way you’ve got to
Wake up to face another day tomorrow morning

I’m not getting used to my new solitude
I’ve still got a photo in my wallet of you
I’ve got to stop my self
From picking up the phone and just calling you
I’ve got to keep my emotions together and forever
So don’t be afraid
I can’t erase memories with the actions i seize
And I can not erase your smiles and your eyes
With your hair in the breeze
And the only way for me to move on
Is to write it in a song that life goes on
And I’m kicked off this earth
With no one to hold its getting cold and my chest hurts
You could love me or not…
What will the world bring?

You’ve got to be strong
Your story goes on and on
Even though our page is gone
Cos theirs a world out there
And even though it aint fair
You’ve got to not be scared cos i swear
I’ll always be true to you
Forgetting your smiles and eyes i could never do
Your love is skin deep with me
You could never be replaced
Even though you know my heart is free
Don’t be afraid...

12/17/09

Mai bine decît nişte mărgele

După cum am promis, un LATER EDIT mai anemic de fel.

Aţi observat că de fiecare dată cînd vine perioada cadourilor făcute între colegii de serviciu - gen Paşte, Crăciun and stuff - toţi îşi înnoiesc cănile de cafea/ ceai/ zeamă de murături? Sau mai adaugă încă una la colecţia deja existentă?

Din cite am înţeles de la juriu am luat medalia de argint la categoria "cel mai Naşpa cu N MARE cadou primit". So, I suck more than you do :).

Cinci dintr-o pocnitură

Am scăpat de:
  • toate bidoanele de prin casă;
  • toate bookmark-urile inutile;
  • doi vamipiri emoţionali (aşa cum îi numea Robintel);
  • ideea că nu mă prind ideile gen;
  • aversiunea faţă de fesuri şi cuvîntul "gen".

Mister de şaptişpe decembrie

Dacă e de rîs, promit că nu am să ridic nici măcar colţul gurii la vederea cadoului pe care trebuie să-l primesc azi - da, eu şi prietenii mei imaginari ne mai facem şi suprize planificate :D.

Dar de aici şi pînă la a nu zice măcar despre ce a fost vorba e cale lungă. Să ne-ajungă :).

Revin cu later edit.

Închiriez barcă pentru asfalt

Alaltăieri îmi plăcea zăpada foarte mult. Neobişnuit de mult (pentru mine) chiar. Am mers pe jos, am îndurat bulgării care mai zburau dintr-o parte sau alta, mi-au îngheţat geanta, geaca şi fularul (eu nu mă pun la socoteală), am căzut aşa cum e omeneşte să rupi oasele iarna. Chiar şi aşa, era ceva în zăpada care mă făcea să-mi placă teribil.

Toate pînă la floşcăială. Ieri dezastru, puteam să-mi deschid două pescări în şoşoni. Azi presimt că povestea o să se repete, întocmai ca o melodie românească proastă ce sună din boxele vecinului mort de beat.

Dacă asta înseamnă iarna în Reştibucu recunosc, timp prost mi-am ales să mă mut.

12/16/09

Me, Red Crystal Serpent. Da, nu?

De două seri dorm mai liniştită, asta pentru că am aflat că my Subconscious Self And Hidden Helper se află acolo undeva - chiar dacă vorbim de străinătăţuri. Cu ocazia asta, cu nedisimulată bucurie o să-mi lipesc (finaly!!!) pe frigider lista cu priorităţi. Primul punct
  • să-mi mai ţin gura.
De AICI.

12/15/09

Fără înjurături de astă dată

Gata, recunosc!!! În fiecare dimineaţă beau ceai de opium, pe stomacul gol. Şi nu dintr-ăla legal, de găseşti în toate ceainăriile. Dintr-ăla de te face să rîzi ca proasta începînd cu prima oră.

Acum să vă văd. Nu mai aveţi de ce să mă întrebaţi "pe ce sunt?" de fiecare cînd nivelul meu de bună dispoziţie îl bate la cur pe-al vostru. Sîc! Beau ceai de opium furios la fiecare răsărit de soare. Şi după, bag nişte eugenii şi biscuiţi Pepito (mă scuzaţi pentru reclamă - mi-au dat cinci cutii de ceai pentru ea).

Happy bă? Încearcă şi tu reţeta mea iar dacă nu îţi iese anunţă-mă. Înseamnă că nu iei marfă de pe partea care trebuie a Soarelui. Haipacămăofitici.

12/14/09

Urît din partea mea, nu?

Ce-i poţi spune unui om care e doar o treime din timp cu picioarele pe pămînt - şi nici atunci nu eşti sigură de asta? Mai nimic, într-adevăr. Chiar şi aşa, toata furia mea se întindea pe vreo două, trei mesaje.

În momentul în care m-am zgîrcit pentru şapte cenţi şi-am îngrămădit cîteva idei într-un singur mesaj, mi-am dat seama că nu mai merită.

P.S: Alinutza, mersi pentru ideea principală :).

12/13/09

Eu şi Macaulay Culkin

  • Există şi avantaje atunci cînd rămîi home alone two: poţi să bei direct din sticla de Cola, să asculţi ce muzică doreşte timpanul tău ori să păstrezi cea mai perfectă dezordine din lume; nimeni n-o să-ţi mai spună că nu e o.k.
  • După ce ieri mi-am dat seama că mi-am înghiţit un sfert dintr-o măsea, azi m-am mai delectat cu o bucată din ea. Dubios e că măseaua aia nu a vrut să mi-o killerească nici un dentist, pe motiv că e încă "sănătoasă" (my ass!!!) şi-i păcat să ne descotorosim de ea. Povestea asta durează de vreo 5 ani. Se pare că pînă la urmă dintelui i s-a făcut milă de mine şi-a apelat la metoda auto-distrugerii. Mersi tu.
  • În sfirşit, cinematoloaga de mine a reuşit să vadă într-o singură zi, trei filme noi (a se citi: înainte de-a se împlini opt ani de la lansare). Moon, Post Grad si Where The Wild Things Are. Sunt mîndră de mine, deşi peste al doilea aş fi putut sări fără să am crampe.

12/12/09

Al doilea bileţel de drum bun

De mîine sper să mă abţin de la a mai folosi amintirile legate de tine. Şi asta nu pentru că nu mi-ar plăcea s-o fac, ştii doar că zîmbesc de fiecare dată cînd îmi alergi printre gînduri. N-am să le mai folosesc pentru că în timp se uzează. Le-am adunat pe toate şi le-am închis într-o cutiuţă pe care o păstrez pe raftul de deasupra patului. Chiar lîngă rama în care n-am aşezat niciodată fotografia cu noi. Asta poate pentru că n-am apucat să facem una.

O să-mi fie dor de mirosul de balsam de rufe. Tot timpul ai mirosit aşa drăguţ, chiar dacă fumai ca un turc. Don't get lost on the way :).



The Verve - Bitter Sweet Simphony

Să ne legitimăm demersul

"N-aş vorbi atît de mult despre mine dacă ar mai exista şi altcineva pe care să-l cunosc la fel de bine."

Henry David Thoreau

Mi-se-pare-absolut-corect-:).


Briliant, cum s-ar spune



Lusine - Two Dots


Pe R.E.P.E.A.T de aseară.

Mahmureala dinainte de

Există momente în care trebuie să trişezi şi s-o ţii numai pentru tine. Momente în care adevărul îţi trezeste euforie (pentru că l-ai spus) dar pe ceilalţi îi umple de furie (pentru că nu-l pot suporta). În final rămîne senzaţia de cap pătrat cu care trebuie să te obişnuieşti pînă la urmă. Mai sunt parfumul pe care nu ţi-l mai poţi scoate din nări şi-ntrebarea dacă drumurile alea ce s-au întîlnit s-au separat deja sau sunt "in progress"?

Nu trebuie să înţelegi nimic.

12/8/09

Taci şi ascultă



DJ Sasha & John Digweed - Enjoy The Silence

Dacă simţi şi tu, dă-mi de veste. Eu sunt aici :).

Silvia e vulgară

Să-ţi bagi pula-n toata povestea asta, nu alta. Pauză, pînă nu mă urc pe pereţi.

Din jurnalul unei neadaptate

Prea mulţi oameni care nu-şi ţin promisiunile. Iar dacă Bucureştiul ar trebui să mă înveţe să nu mai acord importanţă aproape nimănui/ niciunei mizerii, nu cred că vreau să prind rădăcini aici.

Cînd îţi împarţi bucuriile şi grijile cu cineva, orice drum e înjumătăţit mai uşor. Cînd rămîi singur însă, nici o dorinţă nu mai pare suficient de importantă.

Cînd spuneam că liniştea asta e suspectă cine mă numea paranoică?

12/7/09

Ce-ai mai citit?

"Oamenii spun că „au găsit iubirea”, ca şi cum ar fi un obiect ascuns sub o piatră. Dar iubirea ia multe forme, nu e niciodată la fel pentru orice bărbat sau femeie. Ceea ce găsesc oamenii este o anumită iubire."

"Uneori, atunci cînd sacrifici ceva preţios, nu-l pierzi de fapt. Nu faci decît să-l dai altcuiva."


"Iubirea pierdută este tot iubire. Ia doar o altă formă, asta-i tot."

"Cei cinci oameni pe care îi întîlneşti în Rai", Mitch Albom

Am un cap perfect pătrat

Dacă Ionuţ tot m-a provocat să vorbesc despre minusuri, trebuie să recunosc: sunt pe cale de-a ma bag într-o încurcătură mai mare decît mine şi tine la un loc.

După motto-ul "mai bine faci o greşeala cu iz de noutate decît să repeţi una învechită", cred că de data asta mă arunc cu capul înainte (nu de parcă n-aş mai fi făcut-o). Acum însă nu vreau să ştiu nimic.

Nimic din ce m-ar putea face să-mi pun iar întrebări.

Leac pentru ce?

Dacă vrei să te vindeci de groaznica "dependenţă" provocată de oameni nu ai de făcut decît un singur lucru.

Cunoaşte-mi prietenii.

12/6/09

Impotenţă

Aş vrea să renunţ la tine. Pentru că după fiecare dată în care ne vedem aduc cu mine acasă un sentiment ciudat. Aş vrea să te ţin de mînă şi să te strîng în braţe în fiecare zi dar ştiu că n-am să pot. Nu am idee cît o să continui să-mi fac asta şi m-am săturat de gîndul că singura cale de-a mă elibera e să fug.

Aş vrea să renunţ dar recunosc, nu am curaj, Pentru că, ironic, eşti singurul meu prieten (aproape) adevărat în toată mizeria asta.


Moroccan Blonde - Mirage

Ua'?

mahmureală + cer înnorat nu este egal cu LOVE

chiar şi aşa, ce noapte dom'le

P.S: Ţine-ţi mîinile acasă Silvia :).

12/3/09

Am făcut ochi bine

  • Unii nu pot înţelge de ce mă trezesc foarte de dimineaţă dacă n-am nimic de făcut pîna la amiază. Pentru că pot.
  • La fel de matinală, colegă' mea se învîrea îndrăcită prin casă la ora 7:38. Mă gîndeam că voi fi nevoită să mă duc după ea la facultate să-i dau două peste bot dacă-mi va transmite starea. Uite că nu a fost nevoie. Deşi... încă nu s-a intors.
  • Săptămîna asta, joia e ziua de băut cafea în exces. Prima? Acum. La 8:10 adică. Astăzi avem meci. Aş putea să ma îndrăgostesc de un fotbalist.

12/2/09

Lasă ţigara

Alaltăieri am făcut o adevărată criză de nervi - de regulă am cîte una pe lună iar aia de pe noiembrie nu se consumase :)). Pentru cîteva secunde mi-a fost teamă c-am sa procedez ca-n trecut, c-am să fug pe balconul de la şapte şi-o să-mi aprind o ţigară.

Am trecut peste mai uşor decît mi-am închipuit. Am rămas nefumătoare.